Ideea mea este menită să înființeze o organizație care să revizuiască și să abordeze provocările etice, de securitate, de confidențialitate și de egalitate în ceea ce privește tehnologiile care sunt sprijinite sau construite cu ajutorul unor algoritmi avansați. Acest lucru ar oferi un viitor mai sigur și o dezvoltare tehnologică responsabilă, punând oamenii în centrul atenției.

Pavilioanele de complezență facilitează activitățile ilegale din ocean, cum ar fi pescuitul INN, traficul de persoane, pirateria și nivelul scăzut al impozitelor. Procesele actuale de înregistrare și lipsa istoricului privind pavilioanele de complezență nu sunt eficace. Prin urmare, ar trebui elaborată și pusă în aplicare o directivă care să oblige toate navele europene să fie înregistrate într-o bază de date centralizată, pentru a păstra istoricul tuturor pavilioanelor. Totuși, această bază de date nu ar avea opțiunea de a lăsa un câmp gol pentru anul respectiv (similar cu normele aplicabile înmatriculării avioanelor).

Problema siguranței în școli și universități este un aspect esențial în domeniul educației, care nu beneficiază de cea mai mare atenție pe care ar trebui să o acorde. Având în vedere numeroșii factori care au potențialul de a perturba procesul academic și chiar de a avea efecte pe termen lung asupra persoanelor afectate – de la dezastre naturale la acte de violență între studenți – este foarte important să fim conștienți de măsurile pe care le putem adopta în fiecare situație pentru a ne proteja pe noi și pe alții de vătămări, creând în același timp un mediu de învățare sigur, plăcut și stimulator intelectual. Din păcate, în multe țări europene, instruirea în materie de siguranță în școli și universități este fie complet absentă, fie tratată ca ceva opțional, lăsată la latitudinea fiecărei instituții. Un astfel de program ar trebui să devină obligatoriu în toate statele membre ale UE, cu un conținut standardizat care să acopere toate situațiile posibile cu care s-ar putea confrunta elevii și profesorii, de preferință prin intermediul unei combinații de prezentări și de roluri.

În prezent trăim într-o lume imprevizibilă, în care provocările existențiale apar de neoprit. Relațiile internaționale intră într-o nouă eră a concurenței continue și a conflictelor, iar lumea unipolară nu mai există. Acest lucru dă naștere unei lumi multipolare. Puterile regionale încearcă să schimbe echilibrul de putere în favoarea lor. Prin urmare, este momentul ca UE să se ridice la înălțimea provocărilor reale în materie de securitate care apar în regiune. În opinia mea, singura modalitate de a răspunde la viitoarele litigii este consolidarea politicii externe și a puterii coercitive a UE. O PESC și PSAC reînnoite trebuie să lase loc unor capabilități defensive reale, care vor conferi UE puterea de a răspunde la provocările militare în mod autonom în viitor. În plus, este momentul să luăm în serios conceptul de armată europeană. Chiar dacă interesele statelor naționale vor fi întotdeauna prioritatea numărul unu a statelor membre, nu putem realiza niciodată un model supranațional de guvernanță sau o adevărată solidaritate europeană, fără a ajunge la un consens cu privire la chestiunea cea mai importantă pentru toți, securitate și apărare.

Traversele nu ar trebui să fie amplasate direct pe șosele, ceea ce îi expune pe pietoni riscului de a fi loviți de o mașină. De asemenea, autoturismele trebuie să se oprească dacă pietonii doresc să traverseze drumul și să câștige din nou viteza de traversare. Acest lucru duce la o poluare mai mare a gazelor de eșapament. Dacă trotuarele ar fi subterane sau supraterane, atunci pietonii ar fi mult mai siguri, iar autoturismele ar putea rula cu viteză mai mare (cum ar fi 70 kmh în loc de 50), poluând mai puțin CO2 și alte substanțe toxice.

Odată cu începutul războiului din Ucraina și cu livrarea de materiale, a devenit evident faptul că țări precum Germania nu dispun de echipamente și de pregătire pentru a face față unui conflict deschis cu o țară terță. Forțele armate comune ale UE ar putea contribui la un răspuns mai ferm la amenințările reale la adresa securității noastre, cum ar fi terorismul sau amenințarea rusă. În plus, consider că reglementările adecvate și crearea unor instituții solide ar putea stimula aceste organisme prin dotarea lor cu materiale adecvate pentru acțiunile lor ordinare. Acesta va fi un pas important în istoria Uniunii Europene, dar cred că bijuteriile europene care împărtășesc această idee trebuie să facă tot posibilul pentru a promova această idee ca realitate.

Observând evenimentele mondiale din 2021, devine clar că Uniunea Europeană trebuie să rămână unită: este important să fim pregătiți pentru amenințările viitoare și să își păstreze independența față de țările din afara UE. Acest lucru ar putea fi realizat prin instituirea unei politici externe comune care să contribuie la menținerea păcii pe continent. Aceasta ar putea fi văzută ca un pas esențial pentru a ajunge la un statut de uniune politică deplină.

O politică externă comună ar permite UE să dea dovadă de forță și hotărâre atunci când se întâlnesc națiuni în cadrul misiunilor diplomatice. Aceasta ar contribui, de asemenea, la îmbunătățirea eficienței externe și interne; costurile administrative pentru consulate sau ambasade ar putea fi reduse, iar deciziile ar putea fi luate în timp util și în mod eficient.

În plus, aceasta ar contribui la protejarea intereselor UE și ale cetățenilor săi din întreaga lume, promovând în același timp în permanență pacea și libertatea.

Monitorizarea conținutului pe platformele de comunicare socială a devenit un element important în garantarea siguranței online a cetățenilor. În timpul pandemiei de COVID-19, au fost utilizate tehnologii de monitorizare a conținutului pentru a identifica automat postările în care se discută despre virus sau vaccinuri, încurajând cititorii să viziteze o sursă oficială pentru a afla mai multe despre acest subiect.

Pe baza acestei experiențe, tehnologia care identifică automat subiectele postărilor de pe platformele de comunicare socială ar putea fi utilizată pentru a identifica discursurile de incitare la ură îndreptate împotriva minorităților.

Există persoane care creează în mod intenționat sau neintenționat discursuri de incitare la ură. Deși există multe persoane împotriva discursurilor de incitare la ură și a celor care caută să se facă dreptate, avem încă nevoie de o platformă online globală pentru a ajuta. Într-o parte a acestei platforme, cetățenii vor raporta în întregime toate formele de discursuri de incitare la ură; informațiile vor fi apoi verificate de un membru al echipei centrale și ar trebui luate măsuri prin intermediul unei investigații oficiale în fața instanței locale sau a UE. Acesta ar putea funcționa ca o modalitate de a trimite un avertisment infractorilor.

Procesele de înregistrare și de conectare online ar trebui facilitate prin crearea unui server de identitate UE. Aceasta înseamnă că instituțiile publice din toate statele membre vor avea opțiunea „conectare cu UE”.

Controlul comun la frontiere este extrem de dificil. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că agenția comună a UE pentru frontiere, Frontex, poate aduce îmbunătățiri semnificative. Sunt propuse mai multe idei pentru îmbunătățirea abordării sale în ceea ce privește gestionarea frontierelor:

• Un observator din partea Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) ar trebui să fie prezent în toate activitățile Frontex, pentru a se asigura că drepturile migranților sunt protejate.
• În plus, FRA ar trebui să efectueze evaluări ale calității răspunsului umanitar al Frontex, care să fie incluse în principalele rapoarte pe teme.
• Frontex ar trebui să facă obiectul acelorași cerințe de transparență ca și alte agenții ale UE.
• Parlamentul European și Consiliul European ar trebui să aibă un rol decizional mai important în operațiunile Frontex.

Întrucât a fost sugerată crearea unei versiuni digitale a monedei euro, există numeroase riscuri dacă nu o tratăm cu seriozitatea pe care o merită. Una dintre principalele preocupări care decurg din conceptul digital al monedei euro este că ar putea exista o pierdere totală a vieții private a consumatorilor și riscul de utilizare abuzivă a datelor lor. În plus, moneda euro digitală ar putea fi utilizată în mod abuziv pentru a monitoriza cetățenii și achizițiile acestora. 

Pentru a preveni cele de mai sus, este necesar ca UE fie să creeze o sursă deschisă pentru moneda euro digitală, fie să înceteze evaluarea sugestiei și, în cele din urmă, introducerea monedei euro. Mai presus de toate, moneda euro digitală nu ar trebui să devină un instrument aflat în mâinile guvernelor autoritare, cu ajutorul cărora acestea vor controla populația și, pentru a realiza acest lucru, UE trebuie să facă public codul sursă al monedei și să urmeze cele mai bune tehnici de securitate informatică.  

Guvernele și alte organisme publice profită de posibilitățile de supraveghere în masă pe care le oferă internetul. Uneori, în numele unei mai bune securități publice, guvernele încalcă datele cu caracter personal și încalcă dreptul cetățenilor la viață privată. A sosit momentul ca această situație să se schimbe.

Guvernele nu ar trebui să aibă acces la datele noastre cu caracter personal sub pretextul protejării minorilor sau al combaterii terorismului. La urma urmei, în majoritatea cazurilor, principalele victime ale încălcării securității datelor cu caracter personal sunt oamenii, jurnaliștii și activiștii, deoarece sunt „periculoși”.

În cadrul Parteneriatului estic, UE ar trebui să creeze un forum în cadrul căruia tinerii din țările implicate în conflicte înghețate se reunesc pentru a găsi modalități de a crea un dialog între societăți. Inițiativa ar putea, de exemplu, să reunească tineri din țări precum Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia și Azerbaidjan și tineri din țări independente autodeclarate, cum ar fi Transnistria și Osetia de Sud.

În contextul discursurilor de incitare la ură, al respectului de sine și al dezinformării care circulă online, adolescenții și adulții trebuie să fie conștienți de riscurile online și să se asigure că pot accepta riscurile înainte de a intra în mediul online. Copiii și tinerii ar trebui să fie conștienți de modul în care timpul excesiv de proiecție le afectează grav bunăstarea psihologică și emoțională. Soluția la aceasta ar putea fi:

• crearea unei campanii de sensibilizare bazate pe date concrete
• introducerea unor lecții obligatorii în programa școlară pentru a sensibiliza publicul cu privire la timpul alocat ecranului
• pentru a spori securitatea activităților online: avem nevoie de mai multe verificări atunci când utilizatorii creează conturi pe platformele de comunicare socială pentru a evita minciunile legate de identitate și vârstă. Toți creatorii de conturi ar trebui să facă obiectul unor verificări amănunțite. Chiar dacă procesul este îndelungat și deranjant, acesta se reduce la protejarea vieților
• limitarea practicii jocurilor online. Aplicațiile de jocuri video ar trebui să creeze un sistem în care copiii cu vârsta sub 13 ani au un joc online limitat prin verificarea vârstei

În prezent, noi tipuri de încălcări ale securității datelor devin din ce în ce mai frecvente în lumea noastră digitală, pe măsură ce utilizarea platformelor online a crescut rapid. Anul trecut în Finlanda, o încălcare a securității datelor la un centru de psihoterapie a dus la scurgerea a 33,000 de dosare cu informații personale referitoare la clienți. Acest incident șocant a condus la discuții la nivel înalt privind securitatea cibernetică și furtul de identitate. 

Este extrem de important ca datele cu caracter personal ale cetățenilor să fie protejate și criptate și ca fiecare întreprindere să își recunoască responsabilitatea în acest sens. UE trebuie să găsească modalități de a proteja utilizatorii online de amenințările online actuale și emergente. 

Mai precis, este absolut necesar ca UE să elaboreze o legislație care să protejeze utilizatorii online împotriva furtului de date. Pentru a realiza acest lucru, Europa ar trebui:

• încurajarea discuțiilor pe teme digitale
• prioritizarea rezilienței datelor în agendele viitoare
• informarea cetățenilor cu privire la metodele de colectare a datelor și la modul în care sunt utilizate datele lor
• monitorizarea îndeaproape a tendințelor regionale și globale în materie de protecție a datelor
• sensibilizarea cu privire la modul în care noi, în calitate de oameni, putem raporta infracțiunile legate de platformele de comunicare socială
• găsiți modalități alternative de raportare a infracțiunilor informatice la nivel local și internațional

Un lucru pe care trebuie să îl luăm în considerare, în calitate de cetățeni, este de a verifica întotdeauna fiabilitatea expeditorului unui link sau a unui e-mail, chiar dacă este vorba despre o persoană fizică sau despre o întreprindere. Există numeroase incidente în care hackerii fac linkuri false, așa-numitele linkuri phishing, în încercarea lor de a fura parole de pe platformele de comunicare socială sau acreditări bancare. 

Atacurile la adresa securității cibernetice reprezintă una dintre cele mai mari amenințări ale vieții moderne, iar consecințele lor variază foarte mult în funcție de vârstă, sex și gen. Traficul de persoane, hărțuirea pe internet, campaniile de dezinformare și furtul de identitate sunt doar câteva exemple de pericole prezente pe internet. 

Întrucât internetul a devenit o parte esențială a vieții noastre de zi cu zi, este important să se sensibilizeze opinia publică și să se îmbunătățească cunoștințele cu privire la amenințările și vulnerabilitățile online.

O soluție eficace pentru protecția împotriva unor astfel de atacuri este integrarea educației cibernetice și a cursurilor de programare de bază în programa școlară și a campaniilor de sensibilizare cu privire la dezinformare în școlile și universitățile din UE. O altă idee creativă de a integra alfabetizarea digitală în clasă este de a onora și de a sărbători Ziua securității digitale în școli și de a îmbunătăți învățarea prin desene animate educaționale, în special pentru copiii mai mici.

În plus, școlile trebuie să stabilească un nou rol: profesorul digital. Generația care a crescut cu noi instrumente de comunicare ar putea fi cel mai bun profesor de aceste tehnologii pentru o nouă generație care continuă să se dezvolte și să învețe în lumea digitală.

În plus, ar trebui să existe, de asemenea, cursuri online gratuite, disponibile în cât mai multe limbi europene, care se vor axa pe aspecte precum securitatea cibernetică, protecția datelor, confidențialitatea digitală și protecția împotriva dezinformării. Cel mai important este ca acest curs să fie predat într-un limbaj simplu, pentru a fi înțeles de persoane de vârste și medii educaționale diferite. 

Cetățenii ar trebui să fie învățați să gândească critic și să utilizeze internetul în condiții de siguranță, astfel încât să putem reduce probabilitatea de a fi afectați de potențiale amenințări cibernetice. Cu alte cuvinte, haideți să îi ajutăm pe oameni să învețe digital!

Protecția juridică împotriva discriminării și violenței bazate pe gen ar trebui să fie mai puternică. Orice incidente de discriminare ar trebui raportate autorităților și, de exemplu, angajatorii ar trebui să fie trași la răspundere pentru discriminarea în ceea ce privește salariile, atribuirea responsabilităților sau deciziile de angajare. În dreptul penal, sancțiunile pentru violența bazată pe gen, inclusiv pentru violența sexuală, ar trebui, de asemenea, să fie mai severe.

În cadrul administrației Biden, se pare că este posibilă o cooperare mai strânsă între SUA și Uniunea Europeană. Aceasta ar trebui privită ca o șansă de a consolida parteneriatul dintre cele două și de a construi o cooperare strânsă. Întrucât Biden este un susținător al liberului schimb, domeniile de cooperare ar trebui să includă cooperarea financiară. Un alt domeniu ar trebui să fie acțiunile de combatere a schimbărilor climatice, în cadrul cărora SUA și UE ar trebui să ofere un exemplu de urmat.

În vremuri de criză și de urgență, alianțele și aliații sunt mai importanți decât oricând – de aceea este esențial să privim dincolo de frontierele Uniunii, să consolidăm legăturile cu SUA și să promovăm solidaritatea.

Observând evenimentele mondiale care se desfășoară în 2021, devine clar că Uniunea trebuie să fie unită: este important să fim pregătiți pentru eventualele amenințări și să păstrăm independența față de națiunile din afara UE. Acest lucru ar putea fi realizat prin stabilirea unei politici externe comune care ar aduce beneficii Europei și ar contribui la menținerea păcii pe continent.

O politică externă comună ar permite UE să dea dovadă de putere și hotărâre atunci când se întâlnesc cu națiuni în ceea ce privește misiunile diplomatice. Aceasta ar contribui, de asemenea, la îmbunătățirea eficienței externe, deoarece costurile administrative pentru consulate sau ambasade ar putea fi reduse. Aceasta ar putea contribui, de asemenea, la protejarea intereselor UE și ale cetățenilor săi din întreaga lume, promovând în același timp pacea și libertatea.

O armată comună ar contribui la asigurarea independenței Uniunii Europene, ar fi benefică în perioade de război și ar reduce probabilitatea provocărilor din partea țărilor terțe. O armată comună a UE ar economisi resurse și fonduri care ar putea fi reinvestite în alte sectoare ale economiei.

Notificarea consimțământului privind cookie-ul sau pop-up ar trebui să devină responsabilitatea browserului și nu a fiecărui site separat. În loc ca site-urile web să aibă propria modalitate de a solicita consimțământul utilizatorilor înainte de a instala cookie-uri, browserele ar trebui să aibă o pictogramă care să prezinte cookie-urile utilizate. 

Instituțiile UE ar trebui să sprijine crearea unui sistem european de rețele sociale, care va avea platforme virtuale de întâlnire, rețele sociale și un motor de căutare. Este important ca cetățenii europeni să aibă o platformă oficială comună de comunicare la nivelul UE, deoarece aceasta din urmă poate asigura siguranța cibernetică și protecția datelor. 

Giganții internetului, cum ar fi societățile care gestionează platforme de comunicare socială, ar trebui să își dezvăluie algoritmii din motive de transparență. Este important ca oamenii să poată decide cu privire la tipul de conținut și de informații pe care le primesc. Astfel, în locul agresivității crescânde care domină acum pe internet, oamenii pot deveni, de asemenea, mai deschiși și mai toleranți.

Platformele de comunicare socială au fost utilizate recent în procese și activități politice, inclusiv campanii electorale, strategii de comunicare și chiar conflicte globale. În prezent, întrucât platformele de comunicare socială au puterea de a schimba dinamica valorilor politice, ar trebui să fim foarte atenți la verificarea conturilor de pe platformele de comunicare socială. În cazul conturilor care sunt prezentate ca fiind oficiale (marcate cu „marcajul albastru de verificare”), dar care sunt, de fapt, false, instituțiile UE ar trebui să facă apel la companiile care gestionează platforme de comunicare socială pentru a solicita eliminarea verificării sau blocarea unor astfel de conturi. 

Un exemplu ar putea fi modul în care Rusia a folosit ca armă platformele de comunicare socială în Crimeea și răspunsul UE. Mai precis, întrucât UE nu recunoaște și continuă să condamne cu fermitate această încălcare a dreptului internațional, aceasta ar trebui, în consecință, să împiedice verificarea conturilor rusești false din teritoriile ocupate. 

 

Identificarea electronică pare a fi un aspect esențial al vieții de zi cu zi în lumea digitală. Astfel, UE ar trebui să elaboreze o carte de identitate digitală sigură și de încredere pentru toți cetățenii europeni.

Forțele de poliție naționale se fac adesea vinovate de discriminarea membrilor grupurilor vulnerabile și de abuz de putere. O forță europeană comună de poliție ar trata persoanele în mod egal, asigurându-se astfel că autoritățile de aplicare a legii respectă pe deplin legislația împotriva discriminării.

Având în vedere că în Europa există un nivel scăzut de dezvoltare a tehnologiei informației, va fi imposibil pentru noi să combatem atacurile cibernetice și infracțiunile informatice în viitorul apropiat. Acest fapt este deosebit de important în contextul lipsei unor legi care să protejeze utilizatorii online și să pedepsească rău intenționat. 

Cu toate acestea, ar fi inutil să se creeze noi reglementări dacă nu există sisteme și programe informatice adecvate pentru recunoașterea acestor infracțiuni în primă instanță.

Este mai important ca niciodată ca UE să investească în continuare în cercetarea informatică, să consulte și să sprijine mediul academic, precum și să creeze instituții universitare în care profesioniștii din sectorul dezvoltării IT să fie formați pentru a fi experți în acest domeniu. În plus, este absolut necesar să se organizeze o echipă specializată pentru a aborda amenințările cibernetice, ținând seama de faptul că acestea din urmă ar putea crește în viitor din cauza apariției supercalculatoarelor.

Traficul de persoane în scopuri care includ prostituția distruge viețile oamenilor. Pedepsele pentru traficul de persoane ar trebui să fie severe pentru a reflecta prejudiciile cauzate de acțiuni. Autoritățile de aplicare a legii ar trebui, de asemenea, să își intensifice eforturile de identificare a cercurilor de trafic.

În întreaga UE, ar trebui să existe un nivel minim comun de sancțiuni pentru diverse infracțiuni. În general, sancțiunile penale ar trebui majorate, în special în cazul infracțiunilor repetate.