Democrațiile digitale: se schimbă statu-quo-ul existent
De ani de zile, cei responsabili de elaborarea politicilor, oamenii de știință și instituțiile au identificat o nouă oportunitate pentru a promova implicarea democratică: internetul. Până în prezent, în special după izbucnirea pandemiei, numeroase instrumente digitale au fost folosite pentru a pune în practică diverse aspecte ale democrației. Ele iau multe forme, de la a da acces cetățenilor la surse uriașe de date și informații până la a implica mai îndeaproape oamenii în procesele decizionale prin oferirea unui rol mai participativ, de exemplu prin votul online. Putem, astfel, constata că am intrat într-o nouă eră: era democrației digitale.
Totuși, există din ce în ce mai multe temeri legate de modul în care situația afectează aspecte precum locurile de muncă, sănătatea, inegalitatea și, mai presus de toate, democrația în general. La Evenimentul tineretului european 2021, experți, oameni de știință, activiști, politicieni și tineri s-au reunit online și fizic la Strasbourg pentru a discuta, printre altele, despre e-democrație și rolul său în secolul XXI. Mai precis, participanții și vorbitorii au dezvoltat un dialog pe marginea întrebării dacă transformarea societăților noastre în democrații digitale poate crea mai multe oportunități decât amenințări - sau din contră.
Philipp Lorenz-Spreen, cercetător specializat în rețele la Institutul Max Planck pentru Dezvoltare Umană din Berlin și vorbitor la eveniment, a făcut câteva observații interesante pe baza constatărilor sale științifice. El a efectuat cercetări despre modul în care internetul și mass-media afectează democrația în întreaga lume. Mai precis, s-a concentrat asupra comportamentului politic al cetățenilor și asupra modului în care poate fi descrisă relația lor cu mass-media online. Potrivit datelor pe care le-a obținut din cercetările sale, Dr. Lorenz-Spreen susține că „ne îndreptăm într-o direcție destul de pozitivă: participarea este în creștere, [iar] cunoștințele politice par să se extindă și ele odată cu utilizarea crescută a mass-mediei digitale. Cu toate acestea, observăm și o creștere a polarizării și a succesului populiștilor din întreaga lume. În sistemele în care nu există posibilități de participare [pentru cetățeni], mass-media digitală oferă noi opțiuni. Totuși, în democrațiile consolidate, constatăm evoluții mai degrabă negative. Un exemplu este succesul populiștilor, care este legat de modul în care folosesc mijloacele de comunicare digitale”.
Pentru mulți participanți la EYE, care au crescut în era digitală, internetul și platformele de comunicare socială sunt instrumente de care ar trebui să profităm pentru a încuraja un număr mai mare de tineri să se implice activ în afacerile politice și de actualitate. „Cred că, dacă doriți să creați punți spre generațiile următoare, trebuie să folosiți mediul pe care-l înțeleg. În multe cazuri, este vorba de platformele de comunicare socială [și de] sfera digitală”, spune Jasmina Kasenko, unul dintre participanții la atelierul offline. „Așadar, dacă doriți să-i încurajați să participe, trebuie neapărat să-l folosiți, dar trebuie să fiți conștienți și de capcanele aferente, [cum ar fi] extremismul și polarizarea în creștere. Toate aceste aspecte trebuie abordate.” În mod similar, Serafeim Liakopoulos, un participant la atelierul online, consideră că e-democrația este o oportunitate care „le oferă tinerilor o modalitate simplă și accesibilă de a se implica în chestiuni politice și, prin urmare, le-ar încuraja participarea”.
În plus, este important de remarcat faptul că tranziția către democrațiile digitale se caracterizează prin eliminarea completă a intermediarilor anteriori și apariția unor intermediari alternativi. Simona Levi, artistă, activistă și unul dintre vorbitorii evenimentului, subliniază că, din cauza eliminării intermediarilor, se schimbă statu-quo-ul, echilibrul existent în domeniu. Ea susține că, evident, internetul nu este perfect, dar nu este vinovat de dezinformare și de conținutul dăunător. Minciunile nu sunt o invenție a erei internetului, ci au existat dintotdeauna. „Înainte aveam presa, cărțile, editorii și publiciștii, iar acum acești intermediari, acești mijlocitori au fost eliminați. Acum, pentru a comunica, nu avem nevoie de intermediari la fel de mult. Atunci când elimini intermediarul – și știm că informația înseamnă putere – lucrurile se schimbă [și] se modifică statu-quo-ul existent”, concluzionează ea.
Nu în ultimul rând, nu putem ignora pericolele care însoțesc democrația digitală: știrile false, propaganda politică, dezinformarea, conținutul care incită la ură, minciunile intenționate, pentru a menționa doar câteva. Deși nu există o soluție unică la amenințările cibernetice menționate, avem opțiuni politice viabile, care le pot îngrădi complet. La urma urmei, lupta pentru protejarea e-democrațiilor noastre continuă; trebuie să înțelegem provocările, să adoptăm soluții practice care să asigure libertatea de exprimare și să întărim ecosistemul informațional.
Doriți să aflați mai multe despre discuțiile care au avut loc cu această ocazie? Urmăriți înregistrarea sesiunii EYE2021: „Democrațiile digitale: amenințare sau oportunitate?”
